Te intrigă numai când îi spun pe nume: Retezat!
Cum vine asta “retezat”? Adică tăiat, scurtat? Și dacă da, atunci cum? Și mai ales de către cine?
Științific vorbind, e greu să înțelegi cum natura a plămădit un munte fără vârf. Accidentele în Geologie sunt totuși rare. Dar și când apar sunt de-a dreptul spectaculoase.
Când știința ne “dă cu virgulă”, ne întoarcem cu fața la folclor. Și ce să vezi!
Scotocind prin aticariate, am găsit o legendă care ne spune cum acest munte falnic a ajuns să fie … “Retezat”.
Citez:
“Se zice că demult, tare demult, trăiau pe aceste meleaguri oameni uriași, care ne-ar înspăimânta cu puterea lor, dacă ar trăi astăzi. Unul dintre acești uriași, avea două fete, uriașe ca și dânsul. Acestea, după moartea tatălui lor, se apucară să-și zidească fiecare câte un palat. (…) Într-o zi palatul celei mici era gata și să înălța strălucind la soare, ca și cum era făcut numai din aur și din cleștar. Sora cea mare căzu atunci pe gânduri căci palatul ei era tot la început. Pizma și mânia începură să-i roadă inima și, în cele din urmă, fu cuprinsă, de o furie nebună. (…) Și îndată apucă un fier mare de plug, îl învârti de câteva ori deasupra capului și apoi îl repezi cu toată puterea spre palatul surorii sale. Fierul nu nimeri palatul, ci trecu mai departe și izbi în vârful muntelui vecin, de-l reteză. Acest pisc poartă de atunci și până azi numele de Retezatu”.
Ei, v-ați convins?
Retezatu e un loc cu totul și cu totul special. Un tărâm de basm care merită vizitat, nu doar pentru poveștile lui, ci mai ales pentru frumusețea lui.
Nu întâplător i se mai spune și “Tărâmul fermecat cu ochi albaștri”!
Pentru că aici și numai aici sunt circa 80 de lacuri glaciare (după unele surse chiar 100 dacă punem la socoteală și ochiurile de apă), cele mai multe din țara noastră la un loc. Dar și impresionante forme de relief glaciar (circuri, văi, custuri), rezultate în urma topirii ghețarilor, zeci de mii de ani în urmă.
Și tot aici a fost înființat primul Parc Național din România, încă din 1935!
Dacă te-am făcut curios, atunci citește, rogu-te, mai departe câteva informații de bază despre Retezat, cu siguranța unul dintre cele mai frumoase masive montane din țara noastră. Pariu că te va fermeca și pe tine!
Localizare:
Masivul Retezat se află Transilvania, în județul Hunedoara.
Retezatul face parte din grupa Carpaților Meridionali.
La Nord se învecinează cu Depresiunea Hațegului, la Est cu Munții Șureanu, la Sud, cu Depresiunea Petroșani, iar la Vest, cu Munții Godeanu și Munții Țarcului. Altfel spus, cu unii dintre munții dacilor.
Masivul Retezat este ca o cetate impunătoare de piatră, înconjurată de ape. La Nord, este mărginit de Râul Mare, iar la Sud, de către Jiul de Vest.
Dacă v-ați hotărât să vizitați Retezatul, puteți ajunge aici fie prin Valea Jiului, pe la Petroșani, sau prin “inima” Ardealului, pe la Hațeg (vezi harta).
Caracteristici generale:
Masivul Retezat ocupă o suprafață de aproximativ 700 kmp, cam de trei ori mai mare decât cea a Bucureștiului. Are o întindere mai mică decât cea a Masivului Făgăraș, dar mai mare ca a Bucegilor.
Masivul Retezat e compus din două creste alpine, aproape paralele.
Cel mai înalt vârf este Peleaga, cu înățimea de 2.509 m, iar pe locul doi este Păpușa, cu un metru mai scund (2.508 m).
Acestea sunt și singurele vârfuri mai mari de 2.500 de metri.
Vârful Retezat, care a dat numele masivului, are o înălțime de 2.482 de metri, și este al treilea ca mărime.
Dacă veți sui în Retezat, atunci veți constata că acești munți sunt compuși din blocuri mari de piatră. Munții Retezat sunt alcătuiți din roci dure, șisturi cristaline și granit, ceea ce le oferă un aspect impozant.
Relieful glaciar:
Farmecul acestor munți stă tocmai în relieful glaciar, adică în formele care au rezultat în urma topirii ghețarilor în urmă cu zeci de mii de ani. Acestea sunt de altfel și principala atracție turistică a zonei.
În Retezat se află cea mai mare aglomerare de lacuri glaciare din România: aproximativ 80, după unele surse, chiar 100, dacă punem la socoteală și ochiurile de apă.
Lacurile mai sunt numite de către localnici și “tăuri”. De aici și denumirea de “Tărămul fermecat cu ochi albaștri”.
Cum s-au format ele? Acum zeci de mii de ani în urmă, blocuri uriașe de gheață au început să se topească. Sub greutatea lor, au săpat în munte găuri mari, ca niște căușuri. Pe fundul acestor căldări (cum se numesc în limbaj științific), a rămas apă rece și cristalină. Așa au apărut lacurile glaciare, care au fost alimentate apoi, în permanență, de precipitații (ploi, zăpezi) dar și de izvoare.
În Munții Retezat, se află cel mai mare lac glaciar din România, Bucura, cu o suprafață de 8,9 hectare.
Tot aici se găsește și cel mai adânc lac glaciar din România, Zănoaga, cu adâncimea maximă de 29 m.
Multe dintre lacurile glaciare din Retezat poartă nume de … fete: Lia, Ana, Florica etc. Cel mai probabil au fost botezate așa de ciobani, care duceau dorul mândrelor lor, în lunile de vară când urcau cu turmele pe munte.
Pe lângă lacuri, Retezatul mai este pitoresc și pentru căldările și văile glaciare (modelate tot prin topirea ghețarilor), dar și prin custurile sale, adică prin crestele zimțate, speficite reliefului glaciar.
Fauna și flora
Iată altă minunății care vă vor încânta privirea dacă ajungeți aici!
În Retezat a fost înființat primul Parc Național de pe teritoriul României, în 1935.
Parcul Național include o mare parte din masiv tocmai datorită diversității faunei și a florei. Aici se găsesc aproape 1.200 de specii de plante, din cele peste 3.100 care sunt cunoscute pe teritoriul României.
De exemplu, aici veți vedea exemplare impozante de zîmbru, un conifer care e considerat specie relictă din era glaciară.
Și tot aici veți întâlni “covoare” mari de jnepeni, mai ales între înălțimile cuprinse între 1.700 și 2.100 de metri.
Fauna este și ea bine reprezentată, prin multe exemplare de urs, mistreț, cerb etc.
Pe crestele trăiesc capre neagre, iar în apropierea lacuricilor glaciare … marmote, care NU învelesc ciocolata în staniol!
Tot în interiorul parcului, încă din anul 1955, pe o suprafață de 1.840 de hectare, a fost constituită Rezervația Științifică Gemenele, zonă strict protejată. Aici intri ca într-un muzeu. Sunt permise doar vizitele pentru activități științifice, iar accesul este condiționat de obținerea unei aprobări din partea Academiei Române.
Tocmai datorită bogăției faunei și florei, Parcul Național Retezat a fost desemnat de către UNESCO, Rezervație a biosferei, în anul 1979.
Cateva sfaturi pentru vizitare
Am fost în Retezat doar de două ori. Prima oară, cu munca, prin 2013, atunci când am filmat un reportaj despre lacurile glaciare. A doua oară, zilele trecute, în concediu, când am parcurs cateva trasee montane și am urcat pe cele mai înalte vârfuri de aici (Peleaga, Păpușa și Bucura).
Iată câteva sfaturi utile dacă vreți să vizitați acești munți!
Pentru început e bine să știți că trebuie să plătiți o taxă de vizitare de 10 lei de persoană și o alta de 15 lei pentru autoturism, pentru accesul pe drumul forestier. Păstrați biletele pentru că e posibil să vă întâlniți cu rangerii parcului care o să vi le ceară la control.
Puteți începe cu un traseu standard, destul de ușor, din Poiana Pelegii, până la Bucura, cel mai mare lac glaciar de la noi din țară. Traseul durează aproximativ 2 ore, în funcție de condiția fizică a fiecăruia.
Dacă vreți să înnoptați aici o puteți face lângă lacul Bucura, acolo unde campează mulți turiști. De asemenea, în acești munți sunt mai multe refugii salvamont dar și cabane (Buta, Gențiana, Pietrele).
Eu am dormit la refugiul salvamont Bucura, unde condițiile sunt chiar OK (mai puțin șoriceii care fac zgomot noaptea).
În total, aici sunt amenajate 14 trasee turistice, iar lista lor completă o găsiți pe Internet, pe pagina Parcului Național Retezat.
Mare atenție! Retezatul e Parc Național, așa că nu avem voie sub nicio formă să aprindem focul.
Partea bună e că aici veți găsi suficiente surse de apă potabilă. Unul dintre izvoare e chiar lângă lacul Bucura,aproape de refugiul Salvamont. Așa că nu este necesar să cărați cantități foarte mari de apă în rucsac.
De asemenea, dați un ochi pe prognoza meteo înainte de a veni aici. Clima e aspră și umedă. E bine să știți că în Retezat începe să ningă mai serios de prin noiembrie, iar topirea zăpezilor are loc târziu abia prin lunile mai-iunie.
Oamenii muntelui spun că în octombrie ar fi cel mai bine să vizitați Retezatul pentru că nu mai este așa de aglomerat ca în timpul verii (n.r. – în Retezat vin și foarte mulți turiști străini), iar soarele e mai domol și nu vă va osteni prea tare.
Pentru mine, excursia din Retezat rămâne una dintre cele mai frumoase experiențe.
Tocmai de aceea dedic rândurile de mai sus Tărâmului fermecat cu ochi albaștri, acestui loc deosebit care mi-a intrat la suflet și în care voi reveni cu drag.
Dacă v-a plăcut acest text, atunci nu uitați vă rog să dați un like și un share. Poate le va plăcea și altora.
De asemenea, dacă doriți să aflați mai multe despre Masivul Retezat vă recomand să consultați bibliografia, cele două cărți pe care le-am citit pentru a scrie acest articol.
Vă mulțumesc!
Autorul
Bibliografie:
Nae Popescu, Retezat, Colecția Munții Noștri nr. 25, Editura Sport-Turism, București, 1982
Nicoleta Coatu, Legende populare geografice, Editura Sport-Turism, București, 1986
