Marea Mediterană

Știu că ești cu gândul la vacanță!

E firesc. Doar nu ești robot. Plus de asta, mai e și primul an în care te poți simți, din nou, liber, fără restricțiile din pandemie.

Ia zi-mi! Unde o tai? Grecia? Turcia? Sau bella Italia?

Dacă alegi să petreci concediul oriunde pe țărmul Mării Mediterane sau undeva pe o insulă superbă, atunci e bine să știi că pentru tine am scris rândurile ce urmează.

Pune în bagaj și câteva cunoștințe de bază despre Marea Mediterană!

Ca să înțelegi mai bine locurile faine pe care le vei vizita. Și să ai, cu adevărat, o experiență de neuitat!

***

Originea numelui

Ți-ai pus vreodată întrebarea de ce Marea Mediternană se numește așa? Hai că nu e greu!

Denumirea provine din limba latină, de la „medius” care înseamnă „mediu”, cu înțelesul de mijloc. Și de la „terra„, adică teritoriu, pâmânt.

Acum cred că te-ai prins!

Marea Mediterană se numește așa pentru că, în antichitate, oamenii credeau că se află chiar în mijlocul Terrei.

Pământul cunoscut, în acele vremuri, avea doar 3 continente: Europa la Nord, Asia la Est și Africa la Sud. În mijlocul lor era Marea Mediterană.

Toate acestea formau „Lumea veche„.

E bine să știi că Marea Mediterană se mai numește și Mediterana Europeană sau Mediterana Eurafricană. Și astea pentru că, pe glob, sunt mai multe mări mediterane: Mediterana Austral-Asiatică, Mediterana Americană.

Ce tip de mare este Marea Mediterană

Mările Mediterane sunt bazine înconjurate de continente. Au suprafețe mai mici decât oceanele, cu care comunică prin strâmtori.

Așadar, Marea Meditarană este o mare semi-închisă care comunică cu Oceanul Atlantic prin strâmtoarea Gibraltar și cu Marea Roșie, prin canalul Suez.

Bazinul Mării Mediterane este compus din mai multe mări: Marea Neagră, Marea Ionică, Marea Tireniană, Marea Egee, Marea Adriatică, Marea Alboran, Marea Azov și Marea Marmara.

Marea Neagră reprezintă aproximativ 34% din bazinul Mării Mediterane și este cea mai mare componentă a acesteia. 

Diferențele dintre Marea Mediterană și Marea Neagră

În primul rând, nu-i turist să nu fi observat că Marea Mediterană e mult mai transparentă și mai albastră decât Marea Negră. Explicația e relativ simplă. 

Marea Mediterană e situată câteva grade mai la Sud, iar radiația albastră e mai puternică și pătrunde la adâncimi mai mari.

• Ape mai sărate 

Ați observat că, după ce faceți baie în Marea Mediterană, vă rămâne multă sare pe piele?

Iată de ce! Marea Mediterană e de două ori mai sărată decât Marea Neagră.

În Marea Neagră, salinitatea medie e de 17,9% grame la mie. În schimb, în Marea Mediterană, salinitatea medie depășește 35,5% grame la mie.

Cum se explică?

Marea Neagră e în primul rând mult mai mică decât Marea Mediterană.  

Marea Neagră primește o cantitate mare de apă dulce, de la fluviul Dunărea și de la alte ape curgătoare, de mari dimensiuni, precum Nistrul, Bugul, Donul și Niprul.

• Ape mai calde 

Ați simțit, tot pe propria piele, atunci când ați făcut baie, că apele Mării Mediterane sunt mai calde decât ale Mării Negre.

În cazul Mării Mediterane, vara, temperatura urcă, la suprafața apei, la 25-27 de grade. În schimb, la Marea Neagră, valorile din termometre nu sar de 23 de grade.

Concret, Marea Mediterană e mai caldă decât Marea Neagră.

Și asta din cauza poziției geografice.

Marea Neagră e situată câteva grade mai la Nord de Marea Mediterană și suportă condiții climatice mai aspre, din cauza vânturilor reci și uscate care bat dinspre Nord-Est.

În Marea Neagră, doar local apar condiții climatice asemătoare celor mediteraneene, dar exclusiv în zona țărmului georgian, la adăpostul Munților Caucaz.

Așa se face că, în timpul iernii, apele Mării Negre pot chiar să înghețe la țărm, în iernile foarte grele. În timp ce, în cazul Mării Mediterane, temperatura nu scade sub 13 grade.

• Ape mai adânci 

Și ca să încheiem capitolul scăldat, pentru pasionații de scufundări, e bine să știți că Marea Mediterană e și de peste două ori mai adâncă decât Marea Neagră.

Dacă în Marea Neagră adâncimea maximă este de 2.245 de m, în Marea Mediterană depășește cu mult 5.000 de m.

• Climă mai blândă

Revenind la țărm, știm foarte bine că dacă plecăm în concediu la mare la greci sau la turci o putem face, fără probleme, și în iunie sau în septembrie. Chiar și în octombrie vremea e încă bună de plajă. Ceea ce la noi nu prea se poate. 

Marea Mediterană și Marea Neagră sunt situate în zone climatice diferite.

Marea Mediterană are o climă subtropicală (mediteraneeană), cu ierni blânde și ploiase și veri calde și secetoase.

Clima mediteraneană e caracterizată prin temperaturi ridicate, cu oscilații sezoniere și ploi sezoniere. Sezonul de vară caldă durează 4-6 luni.

În schimb, Marea Neagră clima este temperată. Temperaturile sunt mijlocii, cu diferențe mari în cursul unui an și precipitații reduse.

După cum bine știm, la noi vara durează doar trei luni, din care iunie nu e tocmai cea mai potrivită pentru bronz și baie în mare.

• Faună și floră diferite

Tocmai din cauza diferențelor climatice, atunci când te duci în Grecia,Turcia sau altă țară mediteraneeană te bucuri de lămâi, portocali, măslini și alți arbori și arburști pe care nu-i găsești la noi (leandru, palmier pitic chiparos etc.)

Dar și de ierburi aromate care dau savoare mâncărurilor și care nu cresc mai la Nord pentru că-i prea frig.

De altfel, limita climei mediteraneene coincide cu limita cultivării măslinului.

Cât despre bucătăria mediteraneană nu are rost să-ți mai vorbesc. Acolo ai parte de un meniu mai diversificat, cu mulți pești și fructe de mare. 

În Marea Neagră trăiesc circa 170 de specii de pești. În Marea Mediterană numărul lor e de peste trei ori mai mare.

Dacă vorbim de insule, atunci nici n-are rost să mai deschid subiectul. Cum ar fi să comparăm Insula Șerpilor cu insulele Creta, Corfu, Cipru, Santorini sau alte perle ale Mării Mediterane?

A! Și era să uit poate cel mai important lucru!

Vacanță plăcută! 

***

PS: Ca să ne fie mai ușor, și mie când am scris acest text, dar și vouă când îl veți citi, am folosit pentru comparație un reper cunoscut, Marea Neagră.

Da, marea noastră care vi se pare mai urâtă și neospitalieră decât Marea Mediterană. Și de care veți fugi, în număr mare vara aceasta, din varii motive.

Desigur, științific vorbind, nu-i prea corect ce am făcut. Marea Neagră e de fapt o componentă a Mării Mediterane, cu care comunică prin strâmtorile Bosfor și Dardalene.

Dar, cum nu mi-am propus să scriu aici o lucrare academică de Geografie, îmi asum această comparație.

În fond, ce-i mai important pentru mine e să vă dau câteva informații corecte, pe care să le citiți cu plăcere și să vă fie de folos.

Și nu să vă ascult la hartă sau să vă dau extemporal.

***

Bibliografie:

Emil Vespremeanu, Geografia Mării Negre, București, Ed. Universitară, 2005

Costin Dumitrașcu, Europa. Geografie fizică, umană și economică, Editura Fundației România de Mâine, 2008

Manuale de Geografie clasele V, VI, VII, VIII, IX, X, XI și XII 

***

PS 2: Dacă v-a plăcut articolul și considerați că merită, atunci dați vă rog un share. Poate îl vor citi și alții cu plăcere.

Mulțumesc!

Autorul