Insula Șerpilor

„Russian warship, go f… yourself!”

Și uite așa, odată cu războiul, de la o trimitere la origini, care a făcut înconjurul lumii, am început să vorbim, din nou, despre Insula Șerpilor.

Un petic de pământ, în bătaia valurilor învolburate ale Mării Negre. Și mai nou a rachetelor trase cu dușmănie de ruși în ucraineni și invers.

Dar Insula Șerpilor nu-i doar o porțiune de uscat, înconjurată de apă, unde șerpii trăiau cândva liniștiți, cu burta la soare.

E un loc special, cu o poveste plină de mister, care din păcate a ajuns să fie distrus de război.

Ce are insula aceasta așa de special, vă zic eu!

Localizare:

Din învățăturile lui Socrate știm că un medic, cu adevărat priceput, nu poate trata o boală a ochilor fără să se preocupe și de cap. La fel și eu, nu pot scrie despre Insula Șerpilor fără câteva cuvinte despre locul în care se află, Marea Neagră.

Insula Șerpilor este localizată în Nord-Vestul Mării Negre, foarte aproape de apele românești, la 45 de km distanță de Sulina.

 

De altfel, Insula Șerpilor a aparținut României până în anul 1948, când a fost “cedată” URSS. După destrămarea URSS în 1991 a rămas în componența Ucrainei.  

Puțină lume știe însă că în Marea Neagră sunt mai multe insule, nu doar cea a Șerpilor: Insula Berezan (Fed. Rusă) și Kefken (Turcia).

Pe lângă acestea, se mai adaugă câteva insule mici, stâncoase, din Golful Burgas, din Bulgaria dar și Insula Sacalin, din România. Dintre toate acestea, Insula Șerpilor este cea mai mare și cu siguranță cea mai importantă.

Caracteristici:

Insula Șerpilor are aspectul unui dom de piatră, alcătuit din două tipuri de roci, gresii și conglomerate curțoase, vechi de pe vremea Jurasicului Inferior, când pe Terra trăiau dinozaurii.

Peisajul e compus mai ales din stâncării cu versante abrupte și faleze.

Acum mai bine de 10.000 de ani, când apele Mării Negre erau mai jos cu 120-150 de m decât nivelul actual, Insula Șerpilor era un inselberg, adică un fel de munte, ca o cocoașă, care domina peisajul din imediata apropiere.

Dar, odată cu ridicarea apelor Mării Negre la nivelurile actuale, din cocoașa respectivă nu s-a mai văzut decât vârful și uite inselbergul a devenit insulă.

Insula Șerpilor e mărginită de faleze cu înălțimi care ajung și la 28 de metri, cam cât un bloc cu 10 etaje. Altitudinea maximă a insulei e de 42 de metri.

Suprafața de 17 hectare, cam cât Parcul Cișmigiu din București.

În partea de Nord-Est, se află o peninsulă ceva mai joasă, a cărei înălțime coboară la 12-15 metri înălțime.

Vegetația și fauna sunt de stepă, asemănătoare celor din Dobrogea și din Câmpia Mării Negre.

Particularități:

Numele de Insula Șerpilor e lesne de înțeles de unde provine. Pe acest petic de uscat au trăit și mai trăiesc specii de șerpi, din aceia inofensivi pentru om.

Dar, de-a lungul istoriei, Insula Șerpilor a avut și alte nume, care sugerează că avem de-a face cu un loc cu totul special.

Pe insulă au fost descoperite urme ale activităților umane încă din preistorie.

 În antichitate, Insula Șerpilor se numea „Leuce”, adică insula albă. Un alt nume dat de greci este „Makaron”, adică Insula Fericiților.

Insula ar fi fost preferată de Ahile, eroul din mitologia greacă, ca loc de odihnă și pentru ținerea unor ritualuri.

De altfel, în sec. 19, pe insulă ar fi fost descoperite urmele unui unui templu și chiar o statuie ciclopică. Dincolo de legende, un lucru este cert.

Prin poziția sa geografică, foarte aproape de gurile Dunării, în vecinătatea celor mai importante porturi de la Marea Neagră, Constanța și Odessa, este evident că insula are o importanță strategică.

Apele din jurul ei sunt bogate în zăcăminte de gaze naturale și petrol așa că există și o miză economică pentru controlul ei.

Acum înțelegeți de ce se aud bubuiturile chiar și până la Tulcea?  

 

PS: Dacă v-a plăcut articolul, atunci dați vă rog un like și un share. Poate le va plăcea și altora.

Mulțumesc!

Autorul.

Bibliografie: Emil Vespremeanu, Geografia Mării Negre, Editura Universitară, București, 2005, p. 90-92